Marea dilema a multirolului romanesc

Read Time:6 Minute, 11 Second

Avionul multirol care trebuia sa intre in dotarea Fortelor Aeriene Romane inca de acum 10 ani a fost, este si ramane o mare dilema.

Programul de achizitie al acestui avion a fost invaluit in mister inca de la inceput. E drept ca si interesul public, cel putin in prima faza, a fost minim, insa asta nu scuza lipsa de transparenta a celor responsabili.

Astfel, nu stim nici acum care sunt cerintele Fortelor Aeriene referitoare la avion, nu stim catre ce producatori au fost trimise primele RfI (Request for Information), nu stim cine a raspuns… Din informatii la mana a cincea se stie ca a fost cumva de o cursa in 3 – F-16, Saab Gripen si Eurofighter Typhoon – toate aparatele fiind testate si analizate de expertii si pilotii romani.

La un moment dat, 2007-2008, lucrurile s-au oprit din lipsa de bani. Au fost reluate de presedintele Basescu prin 2010, atunci cand a venit vorba de celebrele F-16 la mana a doua plus F-16 noi (24+24 de bucati) si din nou in aceasta vara, cand ministrul Dobritoiu a gasit niste F-16 si mai vechi, de prin Portugalia.

Bun, asta este expozitiunea. Cam lunga ce-i drept, insa am incercat sa acopar cam toate aspectele.

Acum, domnul ministru Dobritoiu sustine ca F-16 la mana a treia portugheze sunt cam ultimele de pe „piata”, ideale pentru noi, si singurele pe care ni le permitem. Sa fie asa?

Semnele de intrebare sunt mari, mai ales ca, rugat sa detalieze, domnul ministru s-a cam pierdut printre argumente.

„Printr-o cerere de ofertă, solicitasem partenerului american un set de avioane F-16 pentru a acoperi o perioadă de tranziţie de 10-20 de ani până am fi putut avea acces la avioane de generaţia a 5-a. Guvernul precedent, după ce a făcut cererea a lăsat lucrurile în coadă de peşte sau mai bine zis le-a abandonat. Situaţia era nu numai jenantă dar şi deosebit de dificilă pentru că dacă mai întârziam pierdeam trenul şi rămâneam cu o categorie de forţă în aer, la figurat, nu la propriu”, si-a inceput expunerea Corneliu Dobritoiu intr-un interviu acordat celor de la Radical de Dolj.

Aflam, iata, ca dupa tragerea pe linie moarta a programului de achizitie, Romania s-a adresat acum direct americanilor pentru avioane F-16. Nu stim (inca) de ce si de unde a aparut aceasta directie unica, de ce nu s-au trimis din nou RfI producatorilor pentru a incerca cumpararea de avioane noi, care sa vina cu offset.

„Da, este adevărat că au apărut şi discuţiile legate de variantele Gripen şi Eurofighter, ale căror oferte erau poate tentante, dar aveau o mică problemă legată atât de şcolarizarea şi instruirea piloţilor, cât şi o altă problemă, pe cât de simplă, pe atât de spinoasă”, continua ministrul.

Deci, dupa ce Romania si-a manifestat cat se poate de clar intentia de a cumpara avioane F-16 folosite, producatorii europeni s-au autosesizat si ne-au cam tras de maneca, anuntandu-ne ca au niste aparate noi pe care sunt gata sa le vanda cat se poate de avantajos pentru ambele parti!

„F-16, ca şi viitoarele F-35, sunt, ca şi MiG-urile noastre, avioane cu un singur motor. Eurofighter, spre exemplu, este un avion bimotor. Luând în calcul necesarul de ore de zbor şi consumul de carburanţi ridicat pentru unele variante europene, costurile ar fi fost mult mai mari şi nu ni le putem permite în perioada următoare. Este simplu, dureros de simplu. Încercaţi să vă puneţi în situaţia unui cumpărător care nu are bani să cumpere o maşină nouă, ci numai una la mâna a doua. Vine la el un dealer care îi propune o maşină nouă ultimul tip, pe un preţ convenabil, poate chiar gratis şi cu asigurările plătite pe câţiva ani, şi cu garanţie gratuită 5 ani. La prima vedere, oferta este de nerefuzat, dar omul se uită întâmplător la consum şi realizează că, dacă o cumpără, o va ţine în faţa casei pentru că îl omoară preţul carburantului şi intretinerea. Cu alte cuvinte, nu dai pe maşină cât dai pe benzină”, mai spune ministrul.

Logica lui este extrem de corecta. Chiar aici, pe Aviatia Magazin, plus in multe alte locuri, am sustinut si sustin inca faptul ca Eurofighter nu poate fi o varianta viabila pentru Romania din cauza costurilor mari de operare si intretinere. Totusi, logica domnului ministru are o fractura atunci cand vorbeste despre „unele variante europene” pentru ca Gripenul este monomotor. Mai mult, este si unul dintre cele mai ieftine avioane de pe piata ca si cost al orei de zbor. Inca si mai mult, F-16 la mana a treia din Portugalia, trecute in a doua jumatate a perioadei de utilizare, au un cost de operare de aproximativ 10.000 de euro pe ora de zbor, dupa cum sustin majoritatea expertilor, stiut fiind faptul ca acest cost creste odata cu uzarea avionului. Asta in timp ce un Gripen nou se invarte pe la 5-6.000 de euro, poate chiar 7.000 de euro ora de zbor. Diferenta e sensibila!

„În această situaţie, având în vedere perspectivele pieţei, necesităţile operative, nevoile de infrastructură portuară în cazul celorlalte variante, posibilităţile financiare ale ţării, varianta aleasă este singura pe care ne-o putem permite acum şi în perspectivă. Vă pot spune ca cifre, că aparatele F-16 pe care le vom lua de la portughezi au resursă de viaţă activă de 4-5000 de ore de zbor, ceea ce înseamnă cam 200 ore/aparat pe an, mult mai mult decât zburăm la ora actuală cu MIG-urile. Luaţi în calcul şi faptul că armata plăteşte TVA-ul pentru combustibilul folosit, în timp ce unii transportatori civili deduc această taxă de la preţul combustibilului. Noi la ora actuală realizăm o cincime din numărul de ore de zbor planificat, din motive financiare. Dacă am fi luat un avion bimotor, de exemplu, numărul de ore de zbor pe care ni-l puteam permite financiar s-ar fi înjumătăţit. Or, asta nu ar fi însemnat capacitate operativă. Degeaba ai zece avioane noi-nouţe dacă nu îţi poţi permite să le ridici în aer şi le foloseşti doar pe pliantele de reprezentare sau le scoţi din hangar doar la vizite sau zile festive”, incheie ministrul Apararii.

Din nou, corect. Numai ca nu exista expert in aviatie care sa poata sustina argumentat ca un avion construit in anii ’80, avand deja peste 4.000 de ore de zbor, este mai ieftin decat un avion nou de acelasi tip. Ba dimpotriva, cu cat este mai folosit aparatul, cu atat operarea lui devine mai scumpa.

Asadar, nu cred ca exista un specialist in lumea asta care sa spuna ca un F-16 MLU (asta pentru ca nu stim la ce standard au fost modernizate) din Portugalia este mai ieftin de zburat decat un Saab Gripen nou sau chiar decat un F-16 nou.

Iar ca pret de achizitie, vorbim despre un program de 670 de milioane de euro pentru 12 avioane F-16 vechi si despre o oferta de acum doi ani facuta de suedezi care ofereau 24 de avioane Gripen noi la un miliard de euro! Singurul lucru in plus in programul curent, cu portughezii, este ca in cele 670 de milioane de euro este inclus jumatate din programul de pregatire si antrenament, cealalta jumatate urmand a fi platita americanilor.

Nu cumva ceva miroase?

About Post Author

Marius Doroftei

Fondator si redactor-sef al site-ului AviatiaMagazin.com, jurnalist cu peste 10 ani de experienta in presa online, pasionat de tot ce tine de aviatie, in special de cea militara.
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

2 thoughts on “Marea dilema a multirolului romanesc

  1. Grea problema au creat si avioanele astea multirol!
    Din pacate, procesul de selectie si achizitie este foarte putin transparent pentru opinia publica.
    Nu s-au publicat in comparatie cifrele legate de performantele operationale pentru diferite variante, nu s-au consultat actorii politici, deoarece decizia este in cele din urma politica, avand in vedere valoarea financiara a achizitiei, iar bugetul va fi aprobat in parlament. Decizia s-a luat in mod autoritar la CSAT si s-au si inceput discutiile in mod unilateral.
    Nu a fost chemata industria romaneasca sa isi spuna parerea si sa se identifice posibilitati de creare a unor avantaje (offset, alte capacitati de mentenanta etc).
    Daca tot este sa luam la mana a treia (in mod sigur portughezii vor disponibiliza 12/9 avioane din cele 25 intrate in dotare in 1999 si primite de la USAF la mana a doua care sunt 21xF-16A/block 15 serii: 15121/15136, 15141 si 4xF-16B/block 15 serii:15137/15140). Daca tot sunt la mana a treia ar trebui verificat cand au fost fabricate si daca au o vechime de 30-35 ani atunci nu stiu cum ar mai putea fi folosite inca 20 ani pentru ca elementul critic este materialul imbatranit.
    De ce nu se iau in calcul si variante de compromis? FA germane disponibilizeaza 100 avioane Tornado care au resursa de zbor pentru inca 10-15 ani. LE dau GRATIS ca sa evite costurile cu dezmembrarea si casarea.
    Dar la noi e ca la noi. O sa luam peste 20 ani avioane de generatia 5, adica atunci cand vor intra in folosinta cele de generatia 7-8, asa ca tot la mana a doua le vom avea.
    E adevarat ca exista si presiune politica din partea americanilor, lucru care nu se prea prezinta in public ca sa aratam ce bine functioneaza parteneriatul strategic. Sigur ca daca am lua un avion european ne-am putea trezi ca in cazul achizitiei de Spartan pentru care nu s-a primit licenta de folosire a LINK 16 si a fost necesara o regandire a dotarilor ceea ce a dus la cel putin un an intarziere ca sa fie preluat avionul de la fabrica si sa intre in dotare.
    Sa auzim de bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous post Roxana Ciuhulescu, prima „civila” care zboara cu MiG-ul 21 LanceR | Video
Next post Alaska Airlines da 5 miliarde de dolari pe Boeing-uri 737