Pentru amatorii de teorii ale conspiratiei, si nu numai, un articol usor tabloidizat despre accidentul de la Balotesti, din urma cu 17 ani, atunci cand un Airbus TAROM s-a prabusit la putin timp dupa decolare:
„Azi se împlinesc 17 ani de la accidentul aviatic din 31 martie 1995, petrecut la Baloteşti. Dosarul cu datele anchetei oficiale nu e disponibil. În schimb, rezultatul a fost făcut public: o problemă tehnică şi eroarea piloţilor. Există voci, printre care şi a fratelui căpitanului, care susţin că nu poate fi vorba de eroare umană. Dovezile sunt tulburătoare.
Astăzi e marcat al 17- lea an din momentul când aeronava Airbus A310-324 a companiei Tarom, botezată Muntenia, s-a prăbuşit pe un câmp din Baloteşti. Toţi cei 60 de pasageri ai zborului Ro371 au decedat. Ancheta oficială indică faptul că la producerea catastrofei au contribuit o problemă tehnică (un motor a tras mai tare decât celălalt) şi o eroare umană.
Fratele căpitanului a strâns dovezi
Există voci care contrazic acest rezultat. Marian Bătănoiu, fratele căpitanului de pe aeronava Muntenia, a strâns informaţii în primele zile de după accident şi de-a lungul anilor care tind să indice o explozie la bord ce a dus la pierderea comenzilor avionului.
„În primul rând, Ilie (căpitanul) a mai avut problema cu motoarele, să-i tragă unul mai tare şi a rezolvat-o. Mi-a povestit cu mult timp înainte să moară. În 1994, la Paris, alt echipaj Tarom a pierdut controlul unui avion identic cu cel prăbuşit, tot la altitudine mică. Ei au redresat rapid aeronava, nu văd de ce în 1995 Ilie şi Ionel Stoi nu ar fi reuşit. La locul accidentului, resturile erau întinse pe o suprafaţă relativ mică, dar coada nu a fost găsită. Dacă un avion pierde coada în zbor, ia o traiectorie incertă, se roteşte şi se răstoarnă spre pământ. Iar ei s-au înfipt în pământ cu burta aeronavei în sus. Au fost martori oculari care spuneau că au văzut o explozie la coada avionului”, şi-a început Marian Bătănoiu povestea. Disperat să găsească orice rest din cel care i-a fost frate, Marian a observat o serie de lucruri ciudate.
Câteva lucruri neelucidate până acum
Marian Bătănoiu a recuperat mapa de zbor a fratelui său şi, după cum ne-a povestit, actele de predare ale avionului (de dinainte să plece în cursă) conţineau numele lui Ilie Bătănoiu, dar semnătura pusă pe document nu i-ar fi aparţinut.
„Îi ştiam semnătura! Era a altcuiva, iar Stoi nu semnase nici el!”
„Ofiţerul radarului din capătul pistei de la Otopeni mi-a zis că avionul a dispărut de pe radar înainte să se audă bubuitura produsă de impactul aeronavei cu pământul”, spune fratele pilotului.
Bătănoiu susţine că s-ar fi găsit un paşaport cu un nume care nu figura pe lista pasagerilor.
„L-am întrebat pe procurorul criminalist Marian Nazat ce-i cu acel nume şi el mi-a zis să-mi ţin gura”.
„O persoană care a ascultat înregistrările dintre piloţi mi-a relatat că Ilie a zis înainte să se prăbuşească: Suntem pierduţi, nu-l mai controlăm! Ei au trecut acolo că se aude un şuierat şi că nu se înţelege. Poate au şters…”, a încheiat Marian Bătănoiu.
A fost răzbunarea Mafiei japoneze?
În acea perioadă, autorităţile române o reţinuseră la Bucureşti pe japoneza Yukiko Ekita, care ar fi avut conexiuni cu gruparea teroristă niponă Aum. În presa vremii s-a speculat faptul că autorităţile ar fi predat-o pe Ekita omologilor japonezi în capitala Thailandei, Bangkok, şi că teroriştii ar fi atacat avionul pentru a se răzbuna pe noi.
„Printre resturi am văzut o piele de pe spatele cuiva, tatuată în întregime. Era un dragon şi lângă se afla legitimaţia de poliţie a unui thailandez. S-a spus apoi că acesta fusese reprezentantul unei bănci. Poate era sub acoperire”, ne-a povestit Bătănoiu.
0
0
Compania Tarom, desi nu a avut o dotare de prima mana, datorita pilotilor romani recunoscuti in lume, a avut un coeficient de siguranta foarte bun.
Printre navele deja uzate si cumparate la suprapret de expremierul Petre Roman care a incasat un comision gras de cel putin milioane dolari se afla si aeronava Airbus A-310, botezata „Muntenia”. Construita in 1987, cumparata in 1994, avea peste 31000 ore de zbor si a fost reasigurata pentru circa 50 milioane de dolari de catre Victor Stanculescu zis „picior de gips” implicat serios in lovitura antiromanesca din Decembrie 1989.
Pe 31 Martie 1995, aeronava efectua cursa Bangkok, Thailanda – Bruxelles, Belgia. La Bucuresti echipajul precedent (din care a facut parte Petre Ofmanski) a fost schimbat cu cel care a fost sacrificat prin atentatul de la Balotesti. Ciudat este faptul ca imediat dupa prabusire acest Petre Ofmanski a declarat presei ca aeronava s-a prabusit din cauza unei erori de pilotaj. Aceasta blamare instantanee a colegilor lui de schimb (disparuti in mod tragic, printre care ar fi putut sa se afle chiar el si ar fi trebuit sa se cutremure) nu se face chiar daca ar fi detinut tot adevarul legat de aceasta prabusire. Ori acest verdict se poate da (nu in fiecare caz cu certitudine) numai dupa studierea cutiilor negre, si dupa luni sau chiar ani de investigare serioasa.
Din 1991 se incuibase in Romania firma „Ernst&Young” (similara caracatitei Soros) cu adresa intr-o casuta postala din America. Cu circa 10000 dolari (daca este sa-i credem ca i-au adus) si ajutata de tradatori precum Vicepresedintele Academiei Romane Florin Filip (care i-a pus la dispozitie dovada de sediu social pe adresa Institutului National de Cercetare in Informatica -ICI) Pierre Schelemberg a creat filiala Romania a „puiului de cuc” care a incercat sa-si devoreze chiar si pe „mama cuibului in care s-a nascut”, anume ICI atras ca girant in afacerile veroase ale acestor rechini.
Firma „Ernst&Young” a primit de la de la guvern gratie lui Petre Roman (Neulander) si Adrian Severin (presedintele Agentiei Nationale Privatizare, nepotul lui Brucan-Brukner) circa 20 milioane pentru „consulting in privatizare” efectuat cu 2 reprezentanti adusi din afara: Schelemberg (francez ca si Petre Roman sau Brucan) si Dan Vinesiu (ginerele fostului ministru de interne Alexandru Draghici).
Aceasta firma a scos din Romania miliarde de dolari. Multe firme rentabile din tara au fost „consultate” de catre „Ernst&Young”, evaluate, (subevaluate pentru noi a la Petre Roman, ca „morman de fiare vechi”) vandute la „pont” la tertii alesi si apoi adjudecate pe nimic.
Compania Tarom era deja in proces de „consultare” de catre „Ernst&Young” si in mare fierbere interna si opunea rezistenta la privatizare desi se facea totul pentru a fi falimentata: firme capuse, salarii nesimtite pentru unii, salarii din ce in ce mai proaste pentru aviatori,etc., nealocarea resurse pentru intretinerea si modernizarea parcului de aeronave, cumpararea la suprapret de
aeronave la mana doua care s-ar fi dorit, pentru pierderea increderii clientilor, sa fie prabusite precum s-a intamplat cu MIG-urile, etc. Nu intamplator cu sapte luni inainte un alt Airbus A-310 al Tarom, cu 186 persoane la bord, a avut un accident la aterizare pe Orly, Franta, din fericire fara victime.
Deci, pentru a grabi furtul Tarom-ului trebuia un soc precum cel de la Balotesti. Imediat dupa prabusire, „specialisti” si ziare complice din afara si din interior clamau, pentru manipularea opiniei publice, ca singura solutie pentru a evita asemenea tragedii este privatizarea. Desigur o consecinta negativa a acestei prabusiri s-a reflectat si asupra firmei franceze Airbus aflata in concurenta cu firme mari care pentru a-si vinde avioanele proprii nu se dau in laturi nici in falimentarea adversarului prin asemenea atentate. Cred totusi ca firma direct vizata prin acest atentat a fost TAROM!
Dupa 17 ani dosarul este disparut iar comisia de investigare a vorbit dupa o lunga asteptare de o problema tehnica si de eroarea pilotilor!
Exclus asimetria motoarelor ,Au fost gasite pe pista resturi de la bar si bagaje .conluzie bomba la bord de cine si ptr ce ?
Citit. Multumiri!