Duminica se împlinesc 18 ani de la catastrofa aviatică de la Baloteşti. Pe 31 martie 1995, o aeronavă TAROM, tip Airbus 310, s-a prăbuşit de la înălţimea de 1.200 de metri, la doar două minute de la decolarea de pe Aeroportul Otopeni.
Au murit toţi oamenii de la bord: 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri.
În afară de membrii echipajului, în avion erau 32 de belgieni, un thailandez, 3 americani, un francez, un olandez, 2 spanioli şi 9 români.
Printre pasagerii străini se găseau consulul Ambasadei Belgiei la Bucureşti, Van Den Ameele, secretara ambasadorului Belgiei la Bucureşti, Kathleen Hochart, Emilio Hap – funcţionar al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, trei funcţionari ai USAID – agenţie americană pentru dezvoltare.
Nici un corp nu a rămas întreg, trupurile fiind practic ciopârţite şi împrăştiate pe câmp. Dosarul penal al acestui caz a zăcut mulţi ani nesoluţionat în sertarele Procuraturii, timp în care au dispărut din el, în mod straniu, multe probe importante.
Există voci, chiar ale unor specialişti, care au indus ideea că cineva vrea să ascundă adevărata cauză a prăbuşirii: o explozie în interiorul avionului. Rude ale unor decedaţi merg chiar mai departe, susţinând că a fost vorba despre un asasinat politic.
Catastrofa de la Baloteşti este obiect de studiu la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea criminalistică. Petruţ Ciobanu, profesorul care predă acest caz ca model de investigare, a comentat imaginile puse de Poliţie la dispoziţia facultăţii:
“Comisia de investigare a accidentului a găsit cutia neagră, dar capacul de protecţie al acesteia era spart. De regulă, cutiile sunt fabricate dintr-un material foarte dur – oţel – care să reziste la impactul aeronavei cu solul. Motoarele au fost găsite în pământ într-un unghi de aproximativ 80 de grade. De obicei, o navă se prăbuşeşte într-un unghi de aproximativ 30-40 de grade. La locul accidentului se vede un element de structură metalică la o distanţă de aproximativ 3 metri de calea ferată, care prezintă urme de ardere pe interior. Rămâne de stabilit ce a produs acele urme de ardere”.
„Explozia a avut loc în aer”
Vladimir Beliş, directorul de la acea vreme al Institutului de Medicină Legală Mina Minovici:
“Explozia este cauza morţii pasagerilor şi a membrilor echipajului, nu carbonizarea. Explozia a avut loc în aer. Dacă mureau la impactul cu solul, cadavrele nu ar fi fost aşa de fragmentate”.
„Marian Nazat mi-a zis să-mi ţin gura”
Marian Bătănoiu, fratele căpitanului de pe aeronava Muntenia, Ilie Bătănoiu, a indus chiar ipoteza unui asasinat la comandă. El a susţinut că s-ar fi găsit printre resturi un paşaport cu un nume care nu figura pe lista pasagerilor.
“L-am întrebat pe procurorul criminalist Marian Nazat ce-i cu acel nume şi el mi-a zis să-mi ţin gura”, a declarat Marian Bătănoiu.
„Avionul a explodat, pe urmă s-a prăbuşit”
“S-au găsit probe care indică faptul că avionul a explodat în aer şi pe urmă s-a prăbuşit. E vorba de nişte obiecte din aeronavă descoperite la distanţă foarte mare faţă de locul impactului. Acestea nu aveau cum să ajungă acolo decât dacă erau proiectate de la înălţime mare, în urma unei deflagraţii”, a declarat Gheorghe Răcaru, fost director adjunct al TAROM în 2005.
Dovezile din dosar au dispărut de la Procuratură
În anul 2008, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că Procuratura nu terminase investigaţia în cazul Baloteşti, iar o parte importantă a dosarului 712/P/1995, care avea iniţial 1.081 de file, dispăruse. Nu a fost găsit nimeni vinovat pentru această dispariţie suspectă. CSM a dispus atunci reconstituirea documentaţiei.
Nu s-a specificat însă cum ar fi putut fi reconstituite unele dovezi de la faţa locului şi chiar raportul final de expertiză. În orice caz, în anul 2012, “noul dosar Baloteşti” a primit Neînceperea Urmăririi Penale (NUP) din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oficial, accidentul s-ar fi produs din cauza unui complex de evenimente nefericite: în timp ce pilotului i-a venit rău, un motor s-a defectat, iar condiţiile meteo nefavorabile şi altitudinea mică l-au pus pe copilot în imposibilitatea de a redresa aeronava.
„La bord erau două persoane cu documente legate de Revoluţie”
“Din investigaţiile noastre a rezultat că explozia a fost declanşată de ceva care a lovit avionul de jos în sus. Noi credem că la bord erau două persoane cu anumite documente legate de Revoluţia din 1989, care nu trebuiau să ajungă peste hotare. A fost un asasinat politic”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, ruda unuia dintre membrii echipajului.
Tot pe aceasta tema avem si Teoria conspiratiei in cazul Airbus-ului prabusit la Balotesti
0
0
E de-ajuns sa asculti convorbirea de la bord (cautati pe youtube „Tarom CVR”) ca sa-ti dai seama ca se bat campii grav cu conspiratia.