Două baze aeriene strategice din Rusia, de pe care operează bombardierele cu rază lungă de acțiune și flota de aparate de realimentare în aer, au fost atacate în dimineața zilei de 5 decembrie.
Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, atacurile ar fi opera Ucrainei și ar fi fost efectuate cu ”drone sinucigașe” de producție sovietică. Kievul nu a confirmat și nu a infirmat atacurile, păstrând ca de obicei tăcerea.
Bazele aeriene atacate sunt Engels-2, de unde operează Regimentele de Bombardament Strategic 121 și 184, echipate cu bombardiere Tupolev Tu-95M Bear și Tu-160M Blackjack, și Dyagilevo, acolo unde este situat centrul de formare și conversie a echipajelor pentru Tu-22M3 șiTu-95MS, dar și baza flotei de ”cisterne” Ilyushin Il-78 Midas.
Informațiile despre efectele acestor atacuri punctuale (în fiecare bază s-a înregistrat o singură explozie) sunt încă destul de confuze și se bazează pe surse neprecizate.
Oficial, Ministerul Rus al Apărării a transmis că ”regimul de la Kiev, în încercarea de a destabiliza segmentul de bombardament strategic, a atacat folosind drone de fabricație sovietică bazele aeriene Dyagilevo, din regiunea Ryazan, și Engels, din regiunea Saratov”.
Tot rușii spun că dronele au zburat la joasă înălțime, că au fost interceptate de apărarea aeriană și că resturile ar fi căzut în perimetrul bazelor aeriene, provocând daune ușoare pentru două avioane și rănind 4 militari.
Acum, pe sursele anonime care fac engagement conturilor dubioase de Twitter de unde se informează specialiștii români se spune că pe baza Engels ar fi fost avariate două bombardiere Tu-95, fără a exista însă probe care să susțină aceste lucruri. Mai mult, imaginile surprinse de sateliți nu arată avarii vizibile pe aerodrom.
Pentru Dyagilevo au apărut câteva fotografii care arată un camion de realimentare ce a explodat în apropierea unui Tu-22M3. Din nou, imaginile nu sunt datate și nu au fost până acum verificate independent și geolocalizate.
Întrebarea care se pune acum, mai mult decât ce daune au provocat aceste atacuri, este cum au fost ele posibile? Asta pentru că bazele aeriene se află la mai bine de 500 de kilometri de teritoriul ucrainean, ceea ce înseamnă că trupele Kievului sunt capabile de astfel de lovituri la mare distanță.
Răspunsul ar fi chiar cel oferit de ruși, anume UAV-uri de producție sovietică ce pot acoperi distanțe lungi.
Dacă ne amintim incidentul încă neelucidat din luna martie, când o dronă Tu-141 Strizh a căzut în Zagreb, am putea avea o imagine mai apropiată de adevăr. Distanța parcursă până în capitala Croației este oarecum similară cu cea până la cele două baze rusești, astfel că această capacitate ar exista,
De asemenea, dronele din familia Tu-141 pot fi militarizate, dar încărcătura explozivă nu e chiar impresionantă, de unde și daunele mici de la ținte.
Ar fi greu de crezut că Ucraina ar avea acces la alte aparate de zbor, mai performante, poate de proveniență occidentală.
Cu ce rămânem după această poveste este faptul că două dintre bazele aeriene strategice ale Rusiei, cel puțin Engels fiind folosită și de forțele de descurajare nucleară, pot fi lovite cu drone rudimentare, de pe vremea URSS. Este încă un cui în mitul celei de-a doua armate a lumii.
0
0
Average Rating