Elicopterele și echipajele Detașamentului Carpathian Pumas au ajuns la borna celor o mie de ore de zbor în Teatrul de Operațiuni Mali, acolo unde se află din toamna anului trecut.
Rotația a II-a a Detașamentului a ajuns la jumătatea perioadei de dislocare, așa că de la Camp Castor a venit un material destul de amplu legat de activitatea compatrioților noștri.
În timpul acestei rotații au fost efectuate 80 de misiuni de zbor sub comandă ONU, majoritatea fiind de recunoaștere, cercetare și patrulare aeriană.
Numărul total de ore de zbor al Pumelor a ajuns la aproximativ o mie, semn că în Mali s-a zburat și se zboară mult de tot.
Iată și materialul transmis de căpitanul Mirela Vîță din Mali și publicat recent de revista Cer Senin:
”Concluziile la jumătatea perioadei de dislocare a Detașamentului Carpathian Pumas, rotația II-a, în Mali, dezvăluie executarea a aproape
80 de misiuni de zbor sub egida ONU, în această zonă măcinată de conflicte.
Dacă până acum doar de două ori a fost nevoie de intervenția de urgență pentru evacuarea medicală aeriană, elicopterele românești au fost în schimb extrem de solicitate pentru executarea misiunilor de recunoaștere, cercetare și patrulare aeriană (aproximativ 60), transport trupe și materiale (10) sau evacuare aeriană înaintată.
Aproximativ 1.000 de ore de zbor au executat până acum elicopterele Forțelor Aeriene Române pe cerul malian, iar a doua jumătate a lunii iulie, care coincide și cu sosirea sezonului ploios și implicit îngreunarea accesului pe cale rutieră, a fost una dintre cele mai aglomerate perioade.
ONU a solicitat desfășurarea a 10 misiuni la distanță mare de bază, cumulând aproape 80 de ore de zbor, executate în patru din cele cinci sectoare ale țării africane.
Pentru 25 și 26 iulie detașamentul a primit sarcina de a executa o misiune de cercetare și patrulare aeriană a unei localități aflate la în zona de granița dintre Mali și Mauritania. Solicitările pentru executarea misiunilor de acest fel vin cu scurt timp înainte, astfel încât toți cei implicați, de la piloți până la responsabilii de starea tehnică a elicopterelor, au doar câteva ore la dispoziție pentru a planifică activitatea până în cele mai mici detalii. Pentru clarificarea contextului, putem spune că destinația respectivă este cunoscută ca fiind un punct de confluență a rutelor de crimă organizată și contrabandă cu armament, iar în ultimele 18 luni a fost măcinată de un conflict între două grupări armate aparținând comunității locale, conflict al cărui scop probabil este controlul zonei respective.
Aterizare istorică la Timbukutu
Astfel, pentru pentru prima dată de la sosirea în Africa, elicopterele românești au aterizat pe aeroportul din Toumbouctou (sau Timbuktu). Aflat la granița de sud a Saharei, Timbuktu a fost dintotdeauna un punct de întâlnire a rutelor comerciale dintre Africa de vest, popoarele nomade din Est (Sahel) și populația arabă din nordul Africii. Această poziție, precum și bogatele resurse minerale ale solului, a făcut din el, la un moment dat al lungii sale istorii, unul dintre cele mai bogate orașe din lume și totodată un centru cultural și economic al Africii, fiind supranumit și ,,Atena din Africa” sau ,,Perla neagră a deșertului”. Datorită descrierilor acestuia ca fiind un El Dorado al Africii, dar și a inacesibilității, din cauza poziției geografice și a rutelor de comunicații dificile, orașul a ajuns să fie cunoscut în Europa ca un loc mistic, foarte îndepărtat, sinonim în unele culturi ,,capătului lumii”.
După o scurtă oprire de alimentare în acest acest oraș străvechi, misiunea a continuat prin cercetarea localității țintă, a împrejurimilor acesteia și a căilor de comunicații, prezența elicopterelor românești sub egida ONU având și un rol important în descurajarea grupărilor armate de a acționa împotriva populației civile din zonă. Distanța mare față de locația de bază a necesitat o permanentă actualizare a condițiilor meteo aflate în continuă schimbare, precum și a eventualelor mișcări la sol ale grupărilor insurgente. Pe tot parcursul celor două zile de misiune, fluxul informațional dintre Centrul de Operații Tactice și echipajele celor două elicoptere a fost unul continuu. Informațiile colectate pe timpul celor două zile au fost extrem de valoroase, permițând evaluarea stării de fapt din localitate,
a capabilităților militare ale grupărilor precum și dezvoltarea posibilelor cursuri de acțiune viitoare.
Dincolo de responsabilitatea aflată pe umerii echipajelor și a amenințărilor permanente de la sol, cele două zile de misiune au supus întregul detașament la un efort considerabil, fizic și psihic, prin ritmul alert impus pe linie de operații, logistică, mentenanță și sprijin tehnic.”
0
0
Average Rating