Flota de MiG-21 LanceR aflată în serviciul Forțelor Aeriene Române va fi retrasă definitiv în mai 2023, atunci când venerabilul interceptor transformat în semi-multirol va ieși la binemeritata pensie.
Până atunci, va mai zbura pentru misiuni de Poliție Aeriană și antrenamente de pe bazele Borcea și Câmpia Turzii. Reluarea zborurilor s-a făcut după aproape o lună și jumătate de suspendare completă a acestora, toate MiG-urile 21 fiind blocate la sol în urma unei decizii politico-militare luată peste noapte și pe genunchi.
În cele ce urmează vom discuta pe larg despre telenovela suspendării zborurilor cu MiG-21 LanceR, reluarea acestora și anunțul referitor la scoaterea definitivă din serviciu peste un an.
O tragedie și-un context favorabil
Decizia de suspendare temporară a tuturor zborurilor cu avioanele MiG-21 LanceR în România a fost luată pe 15 aprilie de generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Omul numărul unu din armata română a scurtcircuitat lanțul decizional normal – sesizări ale piloților și tehnicilor urmate de decizii luate la nivel de escadrilă, grup operațional, bază aeriană și Stat Major al Forțelor Aeriene – și a decis cu de la sine putere (pe care o avea, totuși, prin prisma funcției) oprirea la sol a avioanelor.
Zborurile cu MiG-21 au fost suspendate. Adio LanceR?
După un comunicat de presă scurt și dur, care anunța practic scoaterea din serviciu, pozițiile s-au nuanțat. Atât Petrescu, cât și șeful său și al ministerului, Vasile Dîncu, au revenit și au spus că suspendarea zborurilor este una temporară, iar o decizie va fi luată după ce o comisie de specialitate, despre care nu s-a pomenit în comunicatul inițial, va analiza dacă avioanele mai pot fi zburate în siguranță.
Dar ce anume a provocat această reacție care poate fi oricând definiție pentru amatorism în structurile de comanda?
În primul rând, vorbim despre tragedia de pe 2 martie, când un avion MiG-21 LanceR C și un elicopter IAR-330 Puma s-au prăbușit în Dobrogea, aproape de Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. MiG-ul a căzut primul, la câteva minute după decolarea într-o misiune CAP – Combat Air Patrol – iar elicopterul trimis pentru a căuta epava și eventualul pilot supraviețuitor a căzut de asemenea.
Nimeni dintre cei aflați la bordul celor două aeronave nu a supraviețuit. Trei luni mai tărziu, nu există la nivel public o cauză probabilă a celor două tragedii.
În al doilea rând, discutăm despre un context favorabil. Știu că sună cinic în contextul în care oamenii au murit, dar acest context a fost folosit, cât se poate de cinic, pentru decizia de suspendare a zborurilor.
Acest context se împarte în două mari părți.
Prima este reprezentată de un incident minor ce a avut loc pe 12 aprilie, atunci când pilotul unui MiG-21 LanceR C a raportat că o trapă a trenului de aterizare nu s-a închis corect. Nu a fost nimic ieșit din comun, aparatul a aterizat în siguranță după o oră de zbor, iar aparatele au fost verificate. Însă a fost prilejul pentru a discuta, din nou la nivel de șef al armatei și ministru al Apărării, despre o incidență crescută a incidentelor de zbor cu LanceR.
A doua este reprezentată de prezența aliată consistentă în România la nivel de aviație militară. La momentul respectiv, peste 20 de aparate multirol moderne ale aliaților din NATO se aflau pe bazele de la Borcea și Kogălniceanu specific pentru misiuni de Poliție Aeriană în cadrul programului NATO enhanced Air Policing. Din nou cinic? Cu siguranță, da!
Astfel, profitând de o tragedie și un incident banal, incident care până atunci nici măcar nu fusese comunicat publicului, dar și de prezența avioanelor aliate în România, ministrul Dîncu și generalul Petrescu au hotărât fără niciun fel de analiză preliminară suspendarea tuturor zborurilor cu MiG-21. În principiu, suspendarea ar fi însemnat scoaterea din serviciu, numai că s-au întâmplat alte două lucruri importante.
Ne apără aliații, dar noi avem o misiune externă
În timpul suspendării zborurilor cu MiG-21, în România s-a întâmplat ceva important pentru Forțele Aeriene Române, anume vizita președintelui Lituaniei la București. Cum adică ce legătură are această vizită nu foarte relevantă nici pentru Ministerul Afacerilor Externe cu aviația militară? Păi, în timpul acestei vizite președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat oficial că țara noastră va trimite un detașament de avioane F-16 în Lituania pentru misiuni de Poliție Aeriană.
În principiu, un astfel de detașament este compus din 4 sau 6 aeronave, cu personalul aferent, desigur. Problema este că România are numai 17 avioane F-16 în dotare și chiar mai puțini piloți operaționali, adică certificați pentru toate misiunile, inclusiv Poliție Aeriană. Ori plecarea acestui detașament în Lituania va reduce dramatic capabilitatea Forțelor Aeriene Române de a efectua misiunile de Poliție Aeriană aici, la noi acasă.
Am fi fost în situația penibilă în care noi trimiteam avioane în Lituania pentru Poliție Aeriană, în timp ce pe noi ne apărau aproape exclusiv aliații.
Anunțul lui Iohannis pare că a surprins factorii de decizie militari, pentru că în două săptămâni a fost luată decizia de reluare a zborurilor cu MiG-21 LanceR pentru misiuni de Poliție Aeriană. Până când? Până în mai 2023, când se va încheia și misiunea F-urilor 16 din Lituania.
Dacă vi se pare o nouă mostră de amatorism trebuie să știți că decizia de a trimite avioane F-16 în Lituania nu a fost luată luna trecută, când a anunțat-o Iohannis. Decizia a fost luată, potrivit surselor noastre, în toamna anului trecut, România fiind inclusă în planificarea NATO pentru Baltic Air Policing. Iohannis nu a făcut decât să o anunțe în contextul vizitei președintelui lituanian.
Acum, fie Dîncu și Petrescu nu știau sau nu au înțeles ce presupune această misiune atunci când au oprit MiG-urile 21 de la zbor, fie nu le-a păsat și au fost forțați să revină asupra hotărârii abia când s-a aflat în ce situație penibilă riscă să fie pusă țara noastră.
MiG-ul revine la zbor, dar cu ce cost?
Ajungem pe final de lună mai, știm pe surse de mai bine de o săptămână că a fost luată decizia de reluare a zborurilor, însă se așteaptă ordinul oficial. Acesta vine marți, 24 mai, însoțit de un comunicat care precizează condiții stricte pentru piloți și de termenul de un an de zbor cu LanceR în România.
MiG-urile 21 LanceR vor mai zbura un an
Problema, una dintre probleme desigur, este că ordinul pare să fi fost dat aproape la fel de pe genunchi ca cel de oprire a zborurilor, fără o analiză a impactului pauzei forțate de o lună și jumătate.
Reluarea aceasta a zborurilor nu se face peste noapte, tehnicienii având nevoie de timp pentru a verificarea toate avioanele, iar piloții având nevoie de zboruri de antrenament înainte să poată efectua misiuni de luptă.
Mai mult, întreruperea zborului pentru mai mult de 30 de zile face ca piloții să o ia aproape de la zero în ceea ce privește zborul cu 21. Asta înseamnă zbor de control cu avionul în dublă comandă, zbor în urma căruia instructorul, care și el a stat la sol tot atât de mult, certifică faptul că pilotul poate reveni la manșă.
Apoi se trece la zborurile în simplă și se exersează toate misiunile din planificare. Abia după aceea un pilot poate reveni la statutul de pilot operațional și poate efectua în siguranță misiuni reale de luptă, așa cum sunt cele de Poliție Aeriană.
Numai că la noi lucrurile se întâmplă pe repede-înainte.
Pe 24 mai a venit ordinul de reluare a zborurilor, iar de pe 15 iunie vor reîncepe misiunile de Poliție Aeriană. Nici măcar o lună de antrenamente pentru piloții pe care Dîncu și Petrescu i-au scos din alarmă așa cum i-au scos. Graba nu doar că strică treaba, dar este factor favorizant pentru incidente.
Legat de incidente, pe 31 mai a avut loc un alt incident cu un MiG-21 LanceR C, unul asemănător cu cel din data 12 aprilie. De această dată, Ministerul Apărării nu l-a mai anunțat public, dar l-a confirmat oficial la solicitarea Aviația Magazin:
”În data de 31 mai a.c. la un avion MiG-21 LanceR s-a constatat o defecțiune tehnică minoră la instalația hidraulică a aeronavei. Defecțiunea a fost investigată și remediată conform procedurilor de exploatare a aeronavei. Procedurile de reevaluare tehnică a aeronavelor de tip MiG-21 LanceR cu privire la funcționarea instalației hidraulice au fost implementate ca urmare a prevederilor standard care se aplică în astfel de situații.”
Oare pentru că nu mai există nevoia cinică de a profita de incidente nu a fost anunțat?
Să plângem după 21?
Cu siguranță, nu! Avioanele MiG-21 LanceR sunt avioane vechi, atât ca dată de fabricație, cât mai ales ca și concept (de la proiectare la materialele folosite pentru construcție). Ele trebuiau retrase din serviciu de cel puțin 15 ani și cu cât le vom folosi mai mult cu atât modernizarea Forțelor Aeriene Române va fi întârziată.
Dar retragerea MiG-urilor 21 trebuie efectuată… isteț. Planificat, dacă vreți să fim mai milităroși. Ca să retragi MiG-ul 21 trebuie să ai cu ce să îl înlocuiești. Trebuie să le oferi celor aproximativ 30 de piloți opțiuni, pentru că ai investit multe milioane de euro în pregătirea lor. Trebuie să ai capacitatea de a te apăra.
Chiar dacă în absolut toate comunicatele de presă pe tema MiG-21 LanceR se vorbește despre ”accelerarea procedurii de achiziție a celor 32 de avioane F-16 din Norvegia”, în realitate accelerarea aceasta nu există.
Legea de aprobare a achiziției zace în Parlament de luni bune și fără ea nu poate fi semnat contractul. Suntem pe 16 iunie, iar iulie și august sunt luni de vacanță parlamentară. În ritmul în care au mers lucrurile până acum, sunt șanse mari ca legea să nu fie adoptată până în toamnă.
Deja norvegienii au anunțat că primele F-16 vor fi livrate României în 2023, în timp ce compania privată Draken le va primi pe ale ei chiar din acest an, asta în condițiile în care noi am demarat discuțiile înaintea lor!
Cu cât semnarea contractului va întârzia, cu atât livrarea avioanelor va întârzia. Iar cu livrarea vor fi întârziate și pregătirea noilor piloți, noilor tehnicieni, a pachetului de asistență logistică și așa mai departe.
În condițiile acestea este sigur că o perioadă România se va baza doar pe cele 17 avioane F-16 deja cumpărate din Portugalia pentru misiunile de Poliție Aeriană, probabil cel mai redus număr de aparate de când a luat ființă serviciul de luptă pe timp de pace în țara noastră.
Niciodată nu vom fi avut atât de puține avioane și atât de puțini piloți pentru ele!
În loc de concluzii
- scoaterea din serviciu a avioanelor MiG-21 LanceR este un proces normal, întârziat cu cel puțin 15 ani față de calendarul normal, setat în momentul modernizării.
- decizia de suspendare a zborurilor cu MiG-21 LanceR a fost luată fără niciun fel de analiză prealabilă a impactului, pompieristic, profitându-se cinic de un context favorabil.
- decizia de reluare a zborurilor a fost luată la fel de amatoricesc, aș spune chiar criminal; dacă ai un avion predispus la incidente, conform ministrului Apărării, să pui la bord piloți pe care i-ai lăsat să își piardă antrenamentul și să le grăbești intrarea în serviciu este rețeta perfectă pentru o tragedie.
- Statul Major al Forțelor Aeriene, direct responsabil de flota de MiG-21 LanceR și de apărarea spațiului aerian al României a fost simplu spectator, nefiind implicat în procesul decizional.
- România are nevoie de avioane moderne de două decenii, iar amânarea aprobării achiziției celor 32 de aparate din Norvegia este o vulnerabilizare majoră a securității naționale.
- procesul decizional în cazul MiG-urilor 21 LanceR este o glumă proastă; deciziile importante au fost luate peste noapte, fără a analiza contextul și impactul; informațiile cu adevărat importante nu au fost luate în calcul sau nu au fost cunoscute de factorul decizional.
Noroc că suntem în NATO…
0
0
ca sa vezi ce poza ai selectat…zici bine ca amatorismul de la ministerul aparari e in toi.Nu mai ma mir de clasa politica ce decizii ia de foarte multi ani pentru toate domeniile.Stii vorba aia afacerea cu statul e cea mai buna.Sigur vor venii si acele F16 norvegiene odata cum au venit si acestea de la portughezi.Sa pregatesti un subiect foarte lung de lamuriri pentru haterii multi ce perindeaza pe netu asta atunci cand pica primul F 16 ma astept curand. (ca asa e natura).Eu unu agreez toate avioanele posibile de pe pamantul asta!