Ofensiva turcă din provincia siriană Idlib ne-a oferit un preview a ceea ce va însemna conflict armat pe viitor, cu folosirea pe scară largă a dispozitivelor militare fără operator uman la bord. În ceea ce privește conflictul aerian, vorbim despre utilizarea dronelor mai mult decât a avioanelor de luptă.
Încă dinainte de disputa cu trupele guvernului de la Damasc, cu mult timp înainte, Turcia a sesizat importanța pe care o vor avea dronele. Astfel, autoritățile de la Ankara au încercat mai întâi să cumpere, după care să pună pe picioare propria industrie.
Dacă la capitolul cumpărat lucrurile nu au stat tocmai bine, americanii refuzând să le vândă tehnologie de ultimă oră de teamă că aceasta va fi furată și replicată, în ceea ce privește propria industrie lucrurile se schimbă.
Turcii au reușit să producă o serie de UCAV-uri impresionante la prima vedere, care și-au dovedit utilitatea la începutul anului. Hai să vedem însă cum s-au mișcat militarii turci și ce strategii au utilizat pentru a observa ce ne rezervă viitorul.
După atacul sirian în urma căruia au murit 34 de militari turci, Ankara a lansat o ofensivă antiguvernamentală în Idlib cu scopul de a ”curăța” provincia, ce ar trebui să devină locația relocării refugiaților.
Dronele au fost folosite astfel:
- Cele de supraveghere au avut misiuni de colectare de informații și de sprijin imediat al trupelor de la sol; în ceea ce privește al doilea aspect, Turcia a folosit dronele pentru a obține date despre pozițiile inamicului, care era angajat imediat cu artileria. Astfel au fost distruse multe asseturi siriene.
- Cele de atac au fost folosite pentru a lovi direct ține importante inamice, așa cum sunt blindatele, sistemele antiaeriene mobile, punctele de comandă și altele.
- UAV-urile mai puțin sofisticate au fost utilizate pentru crearea așa numitului ”roi” pentru suprasaturarea antiaerienei prin oferirea unui număr mult mai mare de ținte decât ar putea angaja.
Succesul turc este indiscutabil în această ofensivă și a confirmat multe dintre strategiile gândite în multe armate ale lumii. Cu pierderi minime în vieți omenești și cu tehnică relativ ieftină armata turcă a reușit ceea ce și-a propus.
Este drept că a făcut-o în fața unui inamic net inferior, incapabil să se opună acestui război al dronelor. Va fi interesant de văzut cum se vor descurca UCAV-urile într-o dispută cu un inamic capabil să bruieze câmpul tactic, capabil poate să blocheze comunicațiile cu satelitul, capabil să anihileze ”roiurile” fără a apela neapărat la antiaeriana clasică.
Însă conflictele din perioada modernă ne-au arătat asimetria și dezechilibrul. De regulă avem o parte mare și dotată versus una considerabil mai slabă. Iar în acest caz, experiența turcă s-ar putea dovedi una de manual.
Voi ce credeți? Așa vor arăta conflictele viitorului?
Păi LanceRe,la ora actuală ne aflăm „în conflict”,cu un inamic invizibil,CORONA. Dacă te referi la conflictul interior,al speciei HomoSapiens,este unul dintre ele.NAMASTE.