Cei de la Bell au adus la BSDA 2016 un demonstrator de zbor al elicopterului AH-Z Viper si-au facut un promo destul de agresiv, facand o serie de prezentari pentru mai toata lumea cu bloguletele cu si despre aparare.
Binenteles ca ne-au invitat si pe noi, da’ din pacate n-am ajuns la prezentarile cu piscoturi. Glumesc, nu stiu daca au fost piscoturi. Daca au fost, ma declar invidios. In fine, trecem peste.
Am ajuns joi dupa-amiaza, in a doua zi de BSDA, cam cand oamenii se pregateau de inchis obloanele. M-am intalnit cu unul dintre reprezentantii Bell, cel care insistase sa discutam, om foarte volubil, zambitor, asa cum ar trebui sa fie si PR-istii de la noi, dupa cum urma sa descopar ceva mai tarziu.
Bun, ne-am dat deoparte, n-am primit niciun piscot :)) si-am inceput sa discutam despre AH-1Z. Ce ma intereseaza pe mine la AH-1Z? Daca e pentru noi, binenteles! Asa ca l-am intrebat direct daca vor sa-l vanda si pe la noi prin curte si, mai ales, daca exista discutii, contacte, sms-uri pe aceasta tema cu factorii de decizie din MApN. Omul imi spune ca da, vor sa-l vanda, pentru ca pana acum nu l-au dat decat la Marines si pakistanezilor.
Iar ei ar vrea, evident, mai multe comenzi. Bon, mergem mai departe. Exista contacte cu ai nostri factori de decizie? Cica da, dar e vorba despre ceva incipient, mai mult tatonari decat discutii concrete. Dar imi zice ca daca ar fi, ar fi un contract pe bune, cu offset si cu integrarea industriei nationale, cel mai probabil la IAR Brasov, in producerea/asamblarea lui AH-1Z. Ii spun ca la Brasov e si Airbus, iar el zice ca stie si ca nu e nicio problema din punctul lor de vedere. Promitator, imi spun.
Trecem mai departe, ma invita sa testez demonstratorul, care mie mi s-a parut destul de greu de zburat si de asta ma inclin iarasi in fata pilotilor de elicoptere, care reusesc sa stapaneasca „ventilatoarele”. M-am dat in demonstrator vreo 10 minute, poate si mai bine, am fost ultimul utilizator de joi pentru ca dupa mine l-au husat.
Si-acum vine partea misto. Dupa discutii cu doi reprezentanti ai Bell din Statele Unite mi se face cunostinta si cu un roman. Nu i-am retinut numele, dar o sa vedeti ca nu e important. Asta ma ia in primire direct cu ce ma intereseaza, de parca eu m-as fi dus sa-l deranjez de la imbucat sendvisuri cu sunca si nu sefii lui m-ar fi invitat la o discutie amicala despre produsul lor, pe care ei vor sa-l promoveze.
Bun, ii zic ca vreau sa stiu, in primul rand, daca intentia lor de a vinde elicopterul in Romania a fost primita macar de ai nostri reprezentanti si, in mare asa, cum au fost reactiile la discutiile alea care au avut loc. Omul ranjeste usor dispretuitor si-mi spune ca nu prea exista nicio discutie. Ii zic ca seful lui mi-a spus ca au existat unele discutii pe aceasta tema, chiar daca informale sau mai stiu eu cum, asta se indreapta putin si recunoaste ca da, dar ca e mult spus discutii, au fost asa, niste chestii.
Ok, in chestiile astea s-a pus problema, macar in gluma, a unui numar minin de bucati, a unei valori estimata in mare a contractului, in fine, a existat vreo urma de interes din partea alor nostri? Zambeste iarasi superior de-mi venea sa ma duc la ala care m-a invitat si sa ii spun ca e un nesimtit mincinos. Ar fi fost interesant de vazut reactia 🙂 In fine, il iau pe tip pe alta parte, il intreb cum e elicopterul comparativ cu rivalii din clasa lui si cum ne-ar ajuta pe noi sa avem vreo 12-24 de astea. Iarasi da din colt in colt, isi da ochii peste cap de vreo 30 de ori, semn ca eu chiar l-am deranjat de la masa, imi spune cu juma’ de gura ca al lor e cel mai bun elicopter din lume, dar ca nu poate desconsidera celelalte aparate. La cum ne-ar trebui noua nu mi-a mai raspuns.
Omul mi-a lasat impresia de acru. Cred ca daca il intrebam de cadenta de tragere a tunului Gatling sau cate Helfire se pot agata de elicopter imi scotea imediat brosura cu ochii sclipind bucurosi. Prietene, wikipedia stim s-o accesam si noi, daca ma inviti la o discutie nu vin sa vorbim despe caracteristici pe care le-am citit inainte pe net si ne batem amandoi pe burta ca suntem mari cunoscatori!
In fine, ca sa rezum putin, Bell ar vrea sa vanda AH-1Z Viper in Romania. Romania ar avea nevoie de elicoptere de atac, cu atat mai mult de unele atat de moderne. Romania nu prea vrea insa elicoptere de atac acum, putinii bani de la Aparare fiind directionati catre alte investitii. Cu un cost estimat pe la 30 de milioane de euro bucata, AH-1Z nu e ieftin deloc. Totusi, ma gandesc ca o jumatate de miliard de euro alocati direct ar ajunge pentru 24 de elicoptere in a caror productie sa fie angrenata si industria locala.
Bun, visez. Daca nu se intampla ceva iesit din comun, un nou conflict deschis pe la granitele noastre, mi se pare improbabil, ca sa nu zic imposibil. Dar ce ne facem daca il vor cumpara cehii si/sau polonezii? Nu vom face nimic, desigur, in afara de a ne uita cu invidie la unii care au si avioane, au si elicoptere, au si autostrazi. Si ne vom consola cu gandul ca oculta mondiala distruge inca o data avantul celor mai drepti si viteji dintre traci.
0
0
Discutiile alea vu MApN-ul au fost in genul:
Hello – I sunt Bell. Eu manufacture Cobra helicopter. Good helicopter.
Hello – hir is MAPN. Hau maci?
Cobra e cel mai best!
OK, OK – Hau muci?
30 mil $
Scump. No money.
BSDA, nu BIAS 🙂
intrebarea buna ar fi unde au dus astia simulatorul dupa.. adica unde sta cu husa pe el asa pana la urmatoarea data? banuiesc ca undeva prin Europa si acolo e posibil sa apara mai degraba si fabricuta
Pai il tot plimba pe la targurile aeronautice, acolo unde sunt prezenti si unde cred ca ar vrea sa vanda. Fabricuta n-o sa apara nicaieri fara un contract ferm.
Acum cateva luni se vorbea despre o oferta comuna Cehia-Polonia si de un centru regional de mentenanta in zona, dar nu de fabricuta. Si acolo erau in discutie cateva zeci de elicoptere comendate.
Dacă gringo au în stok unele de acum 40 de ani,hai să le luăm acum pînă nu le dau la fiare vechi,că doamne ferește ar fi păcat să le ratăm. Alex,tu vrei să le ciordești simulatorul?
Haha.. as vrea sa il vad si eu, insa locuiesc mai spre centrul Europei.. posibil sa apara pe aici la toamna, cine stie http://www.natodays.cz/
Bell venise cu o oferta tehnologica foarte buna in anii 1990, nu ar fi fost o afacere proasta cu Dracula.
Acum nu stiu care ar fi perspectivele. Din fericire IAR Brasov a supravietuit, a venit si Eurocopter, Airbus.
Ce nu se intelege in Romania e ca deciziile de inzestrare mai in toate tarile civilizate, si chiar in unele necivilizate, au doua componente – militara si industriala/ economica.
Inzestrarea nu se face mod autist, uitandu-te la o singura componenta – eu vreau trainer si am vazut ca L-159 are performante cu 10% mai bune fata de cel local asa ca il iau pe ala. Pe urma vad ca de fapt nu il pot zbura pentru ca nu am buget sa il intretin, ca e prea scump, ca nu e integrat suportul cu industria locala, etc.
In acest moment nu e un proiect interesant: nici pentru IAR, nici pentru MAPN. IAR se descurca cu partenerii actuali, MAPN are suficiente lipsuri incat si un buget dublat pe urmatorii 10 ani ar avea elicopterele astea tot la coada listei. Oricum in caz de un potential conflict avem mari lipsuri la tancuri (T55 modernizat ca TR 85 nu impresioneaza pe nimeni), IFV (lipsa), transportoare (probabil avem mai multe camioane in stare de functionare decat transportoare), antiaeriana (ghidajul rachetelor are viata limitata si trebuie inlocuite majoritatea), naval (ce sunt alea, fregate fara armament sau nave de transport cu mitraliere?), interceptoare si avioane de vanatoare etc.
Nu exista nici operatori instruiti pentru tot armamentul asta, nici macar in utilizarea armamentului individual (cat e norma de tragere? un incarcator pe an?) sau munitie de calitate decenta (pentru cartusele fabricate la Sadu trebuie sa iei la pila capatul tevii).
Si ce am face cu asemenea elicoptere, ma intreb? Singurii care ar putea veni peste noi sunt rusii, iar la dotarea lor ajung cu tancurile la Timisoara in 3-4 zile, ca nu avem autostrazi si se merge incet.