În ultimele săptămâni Transnistria a devenit un element important în războiul declarațiilor dintre Rusia și Occident, Moscova transmițând pe mai toate canalele sale de comunicare că nu exclude atragerea Republicii Moldova, căreia îi aparține formal teritoriul, în războiul din Ucraina. Dar care e situația reală?
Dacă ne uităm la ce spun taberele implicate, situația pare serioasă. Kievul, prin vocea lui Zelenskyy, a anunțat că Rusia pregătește o lovitură de stat la Chișinău, autoritățile moldovene au confirmat mare parte din spusele președintelui ucrainean și au măsuri care par totuși mai mult de imagine pentru a împiedica acest plan, iar Moscova spune că armata ucraineană plănuiește ocuparea Transnistriei.
Miza ar fi depozitul de armament de la Cobasna, foarte atractiv atât pentru ruși, cât și pentru ucrainieni, ambele armate confruntându-se cu o penurie severă de muniție după un an de război.
Tot la Cobasna se află și grosul celor aproape 1,500 de militari-pacificatori ruși care au asigurat independența de facto a Tiraspolului din ultimii 20 de ani și despre care foarte mulți analiști de Twitter și Telegram susțin că ar reprezenta o super forță militară capabilă să schimbe cursul conflictului ucrainean.
Bun, astea sunt lucrurile care s-au spus. Însă știm foarte bine că între ceea ce se spune și ceea ce se întâmplă în realitate este, de regulă, o diferență semnificativă.
La Cobasna se află un depozit militar încă din anii 40, acesta fiind dezvoltat în deceniile următoare pentru a deveni depozitul de muniții de artilerie nr. 1411, punct strategic pentru armata URSS. Mai mult, după mișcările de la finalul anilor 80 și începutul anilor 90, la Cobasna au mai fost aduse echipamente și muniții retrase de defuncta URSS din fostele state-satelit din Europa Centrală și de Est, estimându-se la un moment dat o cantitate de 20,000 de tone de arme și muniții. La un moment dat, pe la începutul anilor 2000, a existat un proces de distrugere a armelor de la Cobasna, prea vechi pentru a mai fi utile armatei ruse, dar acest proces a fost oprit rapid pentru a justifica prezența militară din Transnistria.
Care este starea reală a echipamentelor militare și a munițiilor de la Cobasna nu prea știe nimeni pentru că Rusia a interzis orice fel de verificări acolo. De asemenea, cantitatea exactă este și ea un mister, mai ales dacă ne gândim la corupția generalizată din rândul armatei roșii și la modul în care a înflorit piața neagră a armelor în ultimele două decenii. Așadar, știm că la Cobasna sunt arme și muniții din perioada URSS, dar nu știm cât de multe și în ce stare.
Despre trupele ruse din Transnistria lucrurile sunt mai clare. Acolo sunt 1,000-1,500 de militari a căror singură misiune este cea de gardă, să păzească perimetrul depozitului. Din punct de vedere operational, probabil că rușii ar putea efectua cu succes o incursiune în Republica Moldova, țară care practic nu are armată, dar impactul lor pe un front real, cum este cel din Ucraina, e nesemnificativ. Acesta e și motivul pentru care Rusia nu i-a folosit până acum, nici atunci când era în ofensivă și amenința Odessa, dar nici în ultima perioadă, când putea disloca trupe ucrainene de pe front și depresuriza anumite zone. Militarii ruși din Transnistria sunt puțini, slab pregătiți și slab echipați.
Ei sunt mult mai utili pentru Rusia în rol de sperietoare, atât pentru Chișinău cât și pentru Kiev, decât unul operativ.
Și-atunci, care e treaba cu Transnistria? Ei bine, Republica Moldova are o bună parte din populație filorusă, iar loviturile de stat se dau de aici, nu cu 150 de băieți care au tras țuică de pufoaică în ultimii 20 de ani. Sentimentul filorus se traduce prin reprezentare importantă în parlament, dar și printr-o masă mare de manevră, asta fiind miza reală.
Teoretic, partidele controlate de Moscova pot angrena mulți oameni care să protesteze față de măsurile guvernului și să ceară alegeri anticipate, de exemplu. De aici, opțiunile sunt nelimitate. Dacă revin filorușii la putere ar putea solicita, de exemplu, ”pacificatori” de-ai Moscovei în tot teritoriul moldovean. Ar putea, de exemplu, înlesni transferul de muniție și echipamente militare din Cobasna spre zonele frontului ucrainean. Ar putea să mobilizeze gluma de armată și să oblige Ucraina să maseze trupe importante pe zona de graniță. Opțiunile sunt foarte multe dacă lovitura de stat despre care vorbesc Zelenskyy și Maia Sandu are loc.
O operațiune militară rusă în Moldova, specială sau nu, este extrem de improbabilă. Rusia nu are cu cine, deși cei 1,500 de militari ar putea face față armatei Chișinăului, și nu are de ce. Asta pentru că o solicitare de asistență externă făcută de Maia Sandu ar aduce imediat pe teritoriul moldovean armata ucraineană. Nu-mi fac iluzii că România ar interveni militar într-o astfel de situația, aș paria chiar că nu ar face asta, dar Ucraina ar fi nu doar dispusă, ci și doritoare. Ar scăpa astfel de ghimpele transnistrian și ar pune mâna pe Cobasna și pe ce mai e acolo.
Un ultim element important este Transnistria însăși. Susținută de Rusia, camarila de la Tiraspol are legături economice importante cu Moldova, cu Ucraina și cu Uniunea Europeană. Iar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu miliardarii ruși și ucraineni în vreme de război, nu îmi imaginez că băieții de la Sheriff vor să își piardă statutul și banii, motiv pentru care nu vor fi prea veseli să facă jocurile militare ale lui Putin.
Mai probabilă este continuarea încercărilor de destabilizare guvernamentală a Chișinăului și de încercare a schimbării puterii pe cale pașnică. Proteste, minciuni, propagandă, presiune economică.
O intervenție militară în Moldova ar avea chiar mult mai puțin sens decât războiul fără sens pornit de Putin în Ucraina, iar beneficiile operaționale pentru armata rusă ar fi inexistente.
1
0
Average Rating