Tensiuni tot mai mari in NATO

Read Time:2 Minute, 28 Second

Summitul NATO de la Londra ne-a aratat, daca mai era totusi nevoie, ca Alianta este „rupta” de facto in doua mari tabere si ca situatia este departe de a fi detensionata.

Daca va amintiti, nu cu mult timp in urma scriam despre declaratiile dure, dar legitime, ale presedintelui francez legate de subminarea NATO din interior, indicati fiind presedintii Statelor Unite si Turciei.

Ei bine, la acest summit cartile au fost date pe fata si actorii principali au ocupat pozitii de forta, unii impotriva celorlalti.

Tonul l-a dat „imparatul” Erdogan, cel care a amenintat direct cu blocarea planului de intarire a capacitatii de aparare a statelor baltice in fata unei eventuale agresiuni ruse. Si inainte sa ne gandim la scenarii care mai de care mai fantastice, nu dragostea fata de Putin il determina sa ia aceasta pozitie.

Domnul Recep Tayyip Erdogan a recurs la un santaj cat se poate de sincer, el solicitand ca NATO sa recunoasca gruparile kurde din Siria drept teroriste pentru a sustine protectia statelor baltice. De ce il intereseaza asta? Pentru ca Turcia lupta impotriva kurzilor de foarte multi ani, insa acum, odata cu razboiul din Siria, kurzii sunt cel mai aproape de a obtine macar teritorii autonome, daca nu chiar si independente. Ori asta ar deschide drumul catre solicitari similare pentru Ankara.

Asa se face ca Turcia a intrat in Siria pentru operatiuni militare impotriva kurzilor fara sustinerea sau macar acordul NATO, iar acum Tayyip vrea sa rezolve aceasta problema. Declararea kurzilor drept teroristi ar insemna ca Turcia poate solicita inclusiv ajutorul NATO in operatiunile militare, operatiuni cu care mai marii europeni nu sunt de acord si nu le sustin.

Prin urmare, presedintele turc a recurs la acest santaj in care in joc nu este numai credibilitatea Aliantei in fata propriilor membri, vezi statele baltice, ci si in fata aliatilor, kurzii luptand alaturi de americani in Siria impotriva asa-zisului Stat Islamic.

Al doilea actor principal care a iesit la rampa a fost Donald Trump, care l-a amenintat direct pe Macron cu „repatrierea” luptatorilor ISIS europeni detinuti in prezent in facilitati din Siria. Miza lui Trump este una economica, Statele Unite incercand sa scape de anumite taxe impuse de Franta si, de asemenea, sa oblige cumva statele europene sa investeasca mai mult in aparare.

Macron, spre lauda lui, a ramas ferm pe pozitii si nu doar ca si-a sustinut declaratiile referitoare la „moartea clinica” a NATO, ci l-a si corectat pe Trump in privinta teroristilor si a militat, din nou, pentru intarirea prezentei europene din cadrul Aliantei. Iar aici l-a facut putin pe american sa joace cum si-a dorit, fiind de acord cu discursul trumpist despre cheltuielile mari ale SUA si insistand pentru scaderea acestora prin scaderea influentei si prezentei americane.

Raman in expectativa alti membri importanti, ca Italia, Spania sau chiar Marea Britanie, tari ce nu aleg inca la modul evident o tabara in aceasta disputa ce va macina cu siguranta NATO.

About Post Author

Marius Doroftei

Fondator si redactor-sef al site-ului AviatiaMagazin.com, jurnalist cu peste 10 ani de experienta in presa online, pasionat de tot ce tine de aviatie, in special de cea militara.
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

8 thoughts on “Tensiuni tot mai mari in NATO

    1. Tot mai bine sub cizma cioloveca, nu? Acolo n-ai dileme legate de libertate, decide politrucul pentru tine. Hai ca ti-ai luat si astazi alea doua ruble.

  1. Cam prea multă libertate de exprimare în Nato. Masculul Alfa,pare cam efeminizat,pigmeii de rang inferior,sar uni la gîtul celorlarți. Yo unul aștept cu nerăbdare să văd și declarațiile făcute de: slovaci,albanezi,bulgari, si unguri. Cu ziceam: „CAM PREA MULTĂ LIBERTATE DE EXPRIMARE ÎN NATO!”

    1. Nu mai tipa ca o colhoznica la cules de porumb. Am inteles, urmeaza ca NATO sa tina cont de opinia ta. Ce atata libertate, gura mica si joc de glezne, ca la Moskva! Daca spune janghina asta bolsevica trebuie sa fie adevarat.

  2. E un interes cine sa controleze aceasta organizatie , si cine sa vanda cat mai multe arme „aliatilor” . SUA vrea sa fenteze marile puteri europene – Franta , Germania , Italia si sa vanda arme direct altor tari ca Polonia , Romania , Cehia , Slovacia (ex : achizitii de avioane F16 , sisteme Patriot , elicoptere Cobra ..etc) iar puterile europene nu vand nimic. (doar Germania a vandut un batalion de tancuri Leopard si cateva elicoptere Ungariei ).

    SUA merge pe premiza – vrei protectie si prietenie cu mine – „CUMPARA ARME DE LA MINE” cu bani sau resurse naturale – ( Atentie ROMANIA – gazele din Marea Neagra ). De curand SUA a cerut aceeasi ” taxa de protectie” Coreei de Sud si Japoniei.

    Parere personala – tarile din Europa Centrala si de EST (Polonia , Cehia , Slovacia , Ungaria , Romania , Bulgaria , Grecia si sa cooptam Serbia , Ucraina si poate Turcia + alte tari mai mici din zona ) ar trebui sa ne facem organizatia noastra atat militara cat si economica :
    Gen – BMA (Balkanic Military Alliance – care a mai existat 1866 si a dus la eliminarea Imperiului Otoman din Europa) in jur de 15 tari
    si BEU (Balkanic European Union) prin comasarea celor doua grupuri Visegrad 1991 – (POL , HUN , SVK , CZE ) si Craiova 2015 – ( ROU , BUL , SRB , GRE ) + celelalte tari din zona .

    Avand cele doua componente putem avea relatii de colaborare atat militare si economice cu NATO si UE .

    1. Alt postac. Orice dar nu NATO(aliati in ghilimele, sugestie pe vanzarea de arme ca fiind singurul interest, hai sa facem la noi in coliba cu ciocanu pe tabla. Resurse naturale!!!). Mars bai la munca!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous post Fake news cu F-35 si Tu-160
Next post Rute noi la Wizzair: Bucuresti – Praga si Bucuresti – Sevilla din iulie 2020