Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca infrastructura a ramas mult de tot in urma afluxului de pasageri la Aeroportul Otopeni, cel mai mare din tara, incidentele tot mai dese avertizand parca asupra unui dezastru ce pare iminent.
Cel mai recent dintre aceste incidente s-a petrecut in urma cu nici 24 de ore, cand pasagerii adusi in terminal cu autobuzele s-au inghesuit pe singura scara rulanta si putin a lipsit sa nu se intample ceva grav.
„Astazi am trait momente de panica la scarile rulante de la intrarea in cladirea aeroportului, inspre verificarea de pasapoarte. Sunt doua scari rulante cu un spatiu mic intre ele. Ei bine, spatiul acela mic era deja plin, iar cei ce urcau pe prima scara rulanta pur si simplu veneau unii peste altii ca nu aveau loc. Am reusit cumva sa ma dau in partea stanga a scarii si am asteptat. Nu era absolut niciun angajat al aeroportului acolo.
Am filmat cateva secunde. Dupa jumatate de ora inca tremur cand ma gandesc. Aeroportul International Henri Coanda, ce faceti in aceasta privinta? Macar opriti scarile alea rulante, sa poata urca lumea normal si sa se poata opri daca e prea plin”, este mesajul Madalinei Talpau, cea care a filmat scenele incredibile de la Otopeni.
Atunci cand un avion aterizeaza pe Aeroportul Otopeni sunt doua optiuni: fie este tras la terminal si pasagerii sunt debarcati prin burduf, fie este tras pe una dintre platforme, iar pasagerii ajung la terminal cu autobuzele firmelor ce opereaza acolo.
Daca se intampla ca pasagerii sa fie debarcati pe platforma si transportati cu autobuzul, accesul spre zona de control documente se face pe o scara rulanta ingusta sau cu ajutorul lifturilor de capacitate mica. Scara rulanta este formata din doua elemente foarte apropiate intre ele, iar de regula afluxul mare de oameni face ca in zona intermediara sa se creeze imbulzeala, asa cum se vede si in imagini.
Pana in momentul de fata nu a aparut nicio solutie macar teoretica de a rezolva aceasta problema ce poate deveni tragica, scara rulanta fiind arhi insuficienta pentru pasagerii ce sunt nevoiti sa o utilizeze.
0
0
Nu stiu cine a fost „arhitectul” care a conceput traseul pe care trebuie sa-l urmeze oamenii adusi cu autobuzul de la avioane, dar „gandirea” a fost facuta cu picioarele de cineva care nu are nici o legatura cu meseria de arhitect. Am fost in situatia sa trec si eu pe acolo si mi se pare o mare tampenie modul in care este conceput accesul..
Ce să facă ? Își trag partea, își iau „dreptul”, ce să facă altceva ? Astia-s Bucureștii
la fel metroul ,bombă amorsată care ăsteaptă declicul.
Fără metrou,erați morți în București. Nimeni nu s-a așteptat atunci la un așa de mare nr de pasageri. Ar trebui să fie la fiecare stație,cîte o statuie a lui Ceaușescu și să băgați mătănii ca N. Coreenii,în semn de mulțumire,că la făcut.
In urma cu nu prea mult timp, Vlad Stoicescu (expertul in strategie de dezvoltare al CNAB) spunea ca nu este necesara extinderea terminalului aeroportului Otopeni, pentru ca este la 70% din capacitate.
Probabil ca dl. Stoicescu nu prea a ajuns la aeroport cu cursele de la miezul noptii, nu a trebuit sa stea la coada la cele doua toalete (nu prea curate) de la “Sosiri” si nici nu a asteptat ore intregi la coada , pentru a comanda un taxi (autobuzele circula foarte rar noaptea si doar pana in centrul orasului).
Nu vreti mai bine sa daramati Otopeniul ala si sa contruiti unul noi, proiectat de un arhitect strain?
Am venit la mijlocul lui August, cu Tarom (care cica are hub pe OTP) si pune avionul rampa cu toata care erau libere burdufurile. Asteptam autobuzul, un Mercedes model 1990 cu miros specific si inevitabilele scaune tapitate (low-floor nu era inca inventat). Ne duce in aeroport desi asteptam vre-o 3 min sa se dea un Duster parcat fix in usile de intrare. Lumea o ia incet pe scari, apoi ajunge la cele rulante, unde un nene ne indeamna catre lifturi. Pt ca erau 2 mame cu copii in carucioare zic sa nu ma complic si sa o iau pe scarile rulante. Ajungem la primul etaj, alt nene cu statia „te anunt eu cand sa le opresti” – nu m-am prins ce si cum. Ma urc pe celelalte scari (controlul fiind undeva la etajul 2). SI ce sa vezi – cand ajung sus inghesuiala mare – ma strecor usor in dreapta unde era un pic de loc si sa zic ca mai intra 10-15 persoane dupa mine. Apoi incepe incalecarea oamenilor care nu pot inainta si a celor care urca pe scarile rulante. Il aud pe nenea de la 1 „opreste ca nu mai au loc!” si scarile se opresc. Nu vad in fata ce se intampla si de ce nu inaintam. Toata lumea o da cu „da
e inadmisibil domne„. Dupa 2 min de asteptare se misca masa de oameni catre controlul pasapoartelor. Evident ca din alea 10-12 ghisee (nu tin minte cate erau exact) lucrau cam jumatate. Bun – asteptam la coada, arat buletinul, se uita „domnul” politist de frontiera in timp ce vorbea cu colegul de alaturi si imi da buletinul inapoi. Pe repede inainte ca nu mai avem timp de bagat plasticul sub lampa cu UV, sub scannerul ale celor 2 linii si altele. O iau frumos pe jos de data asta (am zis sa nu folosesc banda ca oricum e degeaba pusa acolo si eu sunt mai rapid). Ajungem la bagaje, unde alea 3 benzi minuscule aduc bagaje pasagerilor. Nu ca sunt si asa putine, dar nu imi aduc aminte sa fi vazut vreodata banda 3 mergand. Majoritatea ajung pe banda 2. Ma uit dupa bagaj – era in fata scos de pe banda in mijlocul unui morman de bagaje. Pesemne incurcau – alte aterizari mai recente. Daca ne-a luat trei sferturi de ora pana la bagaje….Acum zborul retur. De dimineata e aglomeratie mare la predarea bagajelor, terminalul nou facut cu un stil arhitectinic de hala industriala, dar fara functionalitatea ei te loveste din nou. Pentru ce au facut atatea ghisee de check-in nu stiu – oricum sunt folosite la maxim o treime din capacitate. Iar atunci cand sunt folosite te izbeste performanta arhitectului de a nu lua in calcul ca la cele 2 ghisee per avion (din care unul business) pot fi si 200 de pasageri (cu catel, cu purcel). Or fi zis ca e terminal de private jets de pana in 20 de locuri…. Mai mai sa pierd avionul cu tot cu controalele unde in Romania detectoarele de metale probabil sunt setate la low-threshold si suna daca au plombe metalice.
Revin la prima intrebare – daca nu se poate darama si face altul – incercam macar sa il facem functional?
Vreu si eu sa vad cum seful Tarom se ratoieste la seful aeroportului ca nu-i asigura fluiditatea pasagerilor. Si vreu sa-l vad si pe directorul aeroportului ratoindu-se la seful politiei de frontiera a aeroportului cum poate suplimenta numarul politistilor conform programului de decolari/aterizari, cum se poate micsora timpul de verificare. Ca daca ma uit in pretul detaliat al biletului de avion, majoritatea banilor raman la aeroporturi…