In data de 31 martie 1995, un avion Airbus A310-324 inmatriculat YR-LCC si apartinand companiei Tarom s-a prabusit la scurt timp dupa decolarea de pe Aeroportul Otopeni cu destinatia Bruxelles. Tragedia a dus la decesul a 60 de persoane, pasageri si membri ai echipajului, fiind cel mai grav accident aviatic din istoria Romaniei.
De ce revenim asupra sa acum? Pentru ca National Geographic a difuzat recent, inclusiv in Romania, un episod din seria „Mayday” („Dezastre in aer”, cum e cunoscuta la noi) care trateaza tragedia de la Balotesti, iar discutiile pe aceasta tema s-au reaprins brusc, amatorii de teorii ale conspiratiei promovand din nou diverse scenarii.
Episodul difuzat pe National Geographic este excelent din punctul de vedere al telespectatorului roman tocmai pentru ca se concentreaza asupra evenimentelor care au condus la aceasta tragedie si evita aproape complet elementele de cancan si de senzational inventate sau exagerate in relatarile jurnalistilor din tara noastra.
Asadar, sunteti gata sa aflam ce s-a intamplat cu zborul 371 al Tarom?
Airbusul A310 ce a decolat de pe Otopeni in dimineata zilei de 31 martie 1995 avea la bord 60 de suflete, 11 membri ai echipajului si 49 de pasageri. Dintre acestia din urma erau 32 erau belgieni, 9 erau romani, 3 erau americani, doi erau spanioli, iar cate unul din Franta, Tailanda si Olanda. Aparatul efectua cursa regulata a Tarom intre Bucuresti si Bruxelles.
In ceea ce ii priveste pe piloti, acestia erau experimentati. Comandandul Liviu Batanoiu avea un total de 14.312 ore de zbor, dintre acestea 1.735 pe A310, in timp ce „secundul” Ionet Stoi avea 8.988 de ore de zbor in total, cu 650 de ore pe A310. Ambii fusesera la pregatire in toamna lui 1994 in Zurich.
Decolarea a decurs in conditii normale, la ora 09:06. Stoi se ocupa de mansa, in timp ce Batanoiu avea in responsabilitate motoarele, potrivit inregistrarilor convorbirilor din cockpit. Datele din cutia neagra arata ca, in timp ce avionul se afla in urcare si incepea virajul de stanga pentru a intra pe directie, motorul din stanga se reduce la ralanti. Acest lucru duce la accentuarea virajului si la pierderea portantei, avionul sfarsind intr-un picaj din care n-a mai putut fi scos, percutand solul la un unghi de 80 de grade.
Ce s-a intamplat cu motorul?
Avioanele moderne au un sistem, printre multele altele, care se numeste automatic throttle system – ATS. Acest sistem face ca propulsoarele sa lucreze in regim maximal in timpul decolarii, iar dupa atingerea unei altitudini prestabilite sa treaca automat in regimul de croaziera. Ei bine, aparatele A310 aveau in anii ’90 o problema cu ATS, in sensul in care se intampla ca unul din motoare sa treaca din regimul maximal in cel de ralanti (idle). Se intamplase inclusiv cu aparatul prabusit, iar cei doi piloti stiau ca aceasta problema poate aparea. Rezolvarea era una simpla, anume ca cel care urmarea manetele motoarelor sa creasca manual turatia pentru a intra in regimul normal de zbor.
Ca sa aflam de ce nu a fost corectata aceasta defectiune tehnica trebuie sa revenim la bordul lui YR-LCC. Suntem imediat dupa decolare, care decurge fara probleme. Avionul i-a altitudine si Stoi cere ridicarea flapsurilor. Batanoiu confirma, iar datele din cutia neagra arata ca a actionat comanda. Apoi Stoi cere ridicarea voletilor, numai ca asta nu se mai intampla.
Comandantul spune ca se simte rau, dupa care se aude un soi de oftat, iar de atunci si pana la prabusire Batanoiu lipseste, cel putin vocal, din acest zbor. Stoi il intreaba daca este in regula, iar in timpul asta motorul stang intra in idle pentru ca, tragedie!, defectiunea se produce. „Secundul” nu observa ce se intampla cu motoarele, avionul incepe sa se incline si pierde din portanta, intrand in picaj. Cand realizeaza situatia in care se afla Stoi nu mai poate face nimic.
Raportul oficial al accidentului, care poate fi gasit AICI, consemneaza un cumul de trei factori care au condus la tragedie.
Primul este defectiunea tehnica. Desi problema era cunoscuta si echipajele de A310 ale Tarom erau instruite pentru a corecta, aceasta a aparut. In procedura de decolare un motor nu a mai functionat in parametri din motive tehnice.
Al doilea este absenta capitanului. Nu exista informatii oficiale cu ceea ce s-a intamplat cu Liviu Batanoiu, insa se presupune ca acesta ar fi suferit o problema medicala, probabil un infarct. Asta a facut ca unul dintre cei doi piloti sa nu isi mai poata face treaba.
Al treilea este eroarea de pilotaj. Ionel Stoi nu a sesizat ce se intampla cu motoarele, nu a reactionat la virajul accentuat al avionului, iar cand si-a dat seama de gravitatea situatiei a fost prea tarziu. Sigur, are circumstante atentuante, nu-mi imaginez cum trebuie sa fie cand il vezi pe colegul de langa tine facand infarct si cat timp pierzi pana sa iesi din starea de soc. Totusi, asta nu este o scuza. Atunci cand imbratisezi aceasta meserie stii ca esti direct raspunzator pentru cei pe care ii ai in avion si asta e prioritatea ta. Stim ca pilotii nu sunt masini si ca mai pot gresi, insa antrenamentele, studiul si experienta trebuie sa excluda greseala din meserie.
A fost atentat?
Una dintre cele mai cretine povesti aparuta dupa tragedie si perpetuata pana astazi este cea a atentatului. Chipurile, o bomba plasata la bord ar fi provocat accidentul pentru ca cineva, vreun serviciu secret sau vreo orgainzatie terorista, avea interesul de a scapa de altcineva aflat la bord.
Imediat dupa prabusire o echipa FBI a venit in Romania si a analizat aceasta teorie a accidentului. Verdictul oficial a fost acela ca nu exista nicio proba care sa sustina teoria unei explozii ce a avut loc la bord inainte ca avionul sa loveasca solul.
Recent, intr-un grup de discutii de pe social media se vorbea despre episodul difuzat de National Geographic, iar cineva sustinea ferm ca a fost martor ocular si ca a vazut cu ochii lui o explozie imediat dupa ce avionul a inceput virajul pe stanga. Un fost pilot civil roman, unul dintre cei mai buni si experimentati, l-a intrebat cum putea sa vada o explozie in conditiile in care plafonul de nori era la 200 de metri inaltime. Respectivul „martor ocular” n-a mai scris nimic.
Ce vreau sa spun cu asta? Ca sunt multi „binevoitori” care varsa o groaza de prostii fara a putea sustine argumentat nimic. Exista rapoarte publice, exista declaratii ale investigatorilor, exista datele din cutia neagra. Tragedia de la Balotesti nu a fost altceva decat un accident aviatic, asa cum din pacate se intampla peste tot. Norocul nostru este n-am mai avut parte de alte asemenea incidente.
Te contrazici singur, prima data zici ca avea circumstante atenuante apoi zici daca te faci pilot trebuie sa fii the best. Hotaraste-te 🙂
Circumstantele atenuante nu sunt scuze, sunt… circumstante atenuante. Si ele nu schimba cu nimic faptul ca, fiind pasager, ai asteptarea ca pilotii care te zboara sa fie perfecti in orice moment.
Stii bine ca nu e așa. Suntem oameni. Toți greșim. Din fericire, foarte putini in mod fatal
Desigur vina pilotilor, avionul acela nu avea voie deloc sa zboare cand unul din motoare intra singur in idle. Inca o dovada caci coruptia si nepasarea ucide.
N-are treaba cu coruptia in general. Are treaba cu mentalitatea romaneasca dupa 1989 „lasa ca merge si asa” cand nu o sa mai existe mentalitatea aceasta atunci o sa progresam in orice domeniu. Apropo urati coruptia pentru ca nu beneficiati de ea, daca eram toti castigatori in domeniul respectiv nu mai existau comentarii. Si hai sa nu ne credem perfecti, ca procedam si noi „exact” ca si conducatorii nostri dragi daca eram la butoane. Ei sunt doar oglinda acestei natiuni 🙂